Floare Albastra Figuri De Stil Pe Strofe
Frumuseţea miracolul trăit de poet este frumos dar trecător ceea ce este sugerat prin exclamaţia ce frumoasă ce nebună e albastra mi dulce floare ultima strofa exprimă regretul eului liric pentru iubirea pierdută unde iubita iubirea este denumită metaforic dulce minune.
Floare albastra figuri de stil pe strofe. Gigantică poart o cupolă pe frunte inversiune. Floare albastra de mihai eminescu comentariu floarea albastra comentariu floare albastra de mihai eminescu in dulcele stil clasic elementele neomoderniste sunt ambiguitatea planurilor si a limbajului reprezentarea abstractiilor a absolutului dar ii dubleaza semnificatia poezia avand simultan doua chei de lectura. şi zalele i zuruie crunte aliterație. Sălbaticul vodă e n zale şi fier epitet.
Tematic sara pe deal este poemul dorului de dragoste al visului pur. Mihai eminescu floare albastră iar te ai cufundat în stelesi în nori si n ceruri nalte de nu m ai uita incalte sufletul vieții mele. Hiperbola est o figură de construcţie adică în interiorul ei vom descoperi alte figuri de stil metafore aliteraţii epitete. De mi i da o sărutare nime n lume n a s o ştie căci va fi sub pălărie ş apoi cine treabă are.
Poezia floare albastră de mihai eminescu a fost publicată la 1 aprilie 1873 în revista convorbiri literare. Pe cărare n bolţi de frunze apucând spre sat în vale ne om da sărutări pe cale dulci ca florile ascunse. E visul tanarului abia iesit din adolescenta care aspira spre ideal. 1 mihai eminescu floare albastra floare albastra comentariu pe strofe cu figuri de stil floare albastra apartine poeziilor celor mai putin întelese si aceasta din cauza desavârsitei lor gratii perpessicius aceeasi predispozitie romantica resuscita imaginarul poetic în cau 2 mihai eminescu floare albastra rezumat floare albastra comentariu pe strofe cu figuri de stil.
Manat de dor de o pornire adânca venita din sine el își imaginează incinta experienței poveste iubirii pe care o trăiește ca pe o dorința aprinsa si statornica. Când prin crengi s a fi ivit luna n noaptea cea de vară mi i ţinea de subsuoară te oi ţinea de după gât. Poezia lacul este alcătuită din cinci strofe a câte patru versuri organizate gradat ca stare sufleteasca de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfâșietoare din final.